Ma numar printre putinii maestri Reiki europeni care au avut prilejul sa studieze limba japoneza inca inainte de primul acordaj primit, chiar daca pentru numai trei ani (1989-1992). Asa se face ca, inca de la primele cursuri Reiki (1998), pentru mine au aparut o serie de lucruri pe care nu le intelegeam din Reiki-ul traditional al lui sensei Usui, asa cum ne era prezentat in varianta Takata. Dezvoltarea Reiki asemenea unui copac cu multe ramuri putea aduce circumstante atenuante, dar lipseau o serie de clarificari. Banuiam ca doamna Takata le-a mai „inflorit“ un pic, ca Usui Reiki Ryoho sa fie mai usor de digerat si agreat de americani, despre care am crezut intotdeauna ca sunt incapatanati si naivi deopotriva. Apoi, asemenea unuei povesti relatate din gura in gura de mai multe persoane, sau ca la jocul telefonul fara fir, informatia s-a imbogatit, dar si alterat.
Aveam o serie de intrebari si incertitudini (acum insa am altele). Asa se face ca am dorit sa il cunosc pe sensei Hyakuten Inamoto si ca am reusit sa ma inscriu ultimul pe lista la cursul de initiere si perfectionare in Komyo Reiki Kai, tinut de domnia-sa in Romania. Lucrurile au capatat o alta dimensiune, doar banuita de-a lungul practicii de pana atunci.
Komyo Reiki Kai este o varianta Reiki, mult mai apropiata de ceea ce se preda in Usui Reiki Ryoho Gakkai, scoala traditionala japoneza care a luat decizia de a se inchista, pastrand secretul Reiki pentru un numar restrans de persoane. Spre deosebire de acest club elitist, sensei Inamoto a realizat ca spiritul invataturilor lui sensei Usui indemna la impartasirea binefacerilor Reiki cu cat mai multi oameni. Prin initierea acestui nou sistem, pe care sensei Inamoto l-a numit Komyo Reiki Kai, se urmareste aducerea Reiki-ului aproape de linia lui originala, necomplicandu-l cu notiuni inutile sau lipsite de coerenta, asa cum sunt unele sisteme vestice, derivate doar din ingamfarea unor maestri de a crea noi sisteme.
Sper sa nu fiu gresit inteles, nu exista sisteme bune sau rele. De fapt, toate pot avea un potential bun, nu sunt in masura sa le judec, mai cu seama daca nu am avut ocazia sa lucrez cu unele dintre ele. Dar, in goana iluzorie de a aduce imbunatatiri, maestrii au pus adesea anexe inutile. Imaginati-va cum ar fi ca poemului eminescian Luceafarul sa i se mai adauge vreo 250 de strofe. Chiar daca ar fi scrise cu talent, nu ar mai fi acelasi lucru.
Recomand Komyo Reiki Kai pentru simplitate si pentru pastrarea spiritului japonez in arta de vindecare numita Reiki.
AYUME ! (Mergi mai departe!)